Beneficiari direcţi: supravieţuitorii romi ai deportărilor în Transnistria vor fi ajutaţi să intre în drepturile prevăzute de legea 189/2000. Numărul supravieţuitorilor nu poate fi stabilit cu precizie, întrucât nu există baze de date. Pornind de la cercetările noastre din ultimii 3 ani am ales numărul de beneficiari direcţi de 100 de persoane, dar există posibilitatea să găsim mai mulţi. Totuşi, dată fiind vârsta înaintată, numărul final va depinde de rapiditate cu care este demarat proiectul. Vor fi făcute eforturi ca supravieţuitorii romi să devină eligibili pentru a primi pensii ca persoane care au muncit în ghettourile din Transnistria, în baza Ghettorentengesetz din 2002. Deportarea lor s-a făcut la nivel naţional, identificarea şi ajutarea lor se va face la nivelul mai multor judeţe cu o mai mare concentrare de foşti deportaţi, în cursul a patru cercetări de teren.

În ceea ce priveşte legea 189/2000, numărul beneficiarilor direcţi (romilor care vor beneficia de aceste prevederi graţie proiectului nostru) va fi de 100 ersoane.

În privinţa Ghettorentengesetz, suntem mai rezervaţi, condiţiile legii germane fiind mai restrictive acum (în 2014): sunt eligibili cei care au muncit în Transnistria (deci acum trebuie să aibă o vârstă apreciabilă), ceea ce micşorează numărul posibililor beneficiari (mai ales ţinând cont de speranţă de viaţă sensibil mai mică la romi). Nu putem acum cuantifica beneficiarii Ghettorentengesetz. Cu cât demarează proiectul mai repede, cu atât şansele noastre sunt mai bune. Vom putea însă face aceste estimări privind beneficiarii Ghettorentengesetz chiar după prima cercetare de teren (vom notifica finanţatorul în timp util).

Motivul alegerii grupului ţintă: Avem experienţa de lucru în rândul comunităţilor de romi. Un important membru al echipei de proiect s-a specializat pe istoria recentă a romilor din România şi a recurs adeseori la metoda istoriei orale. A intervievat zeci de romi şi de evrei deportaţi fie în Transnistria, fie la Auschwitz. Aceşti oameni, evrei sau romi, au trecut prin nişte drame cumplite. Este imposibil să-i cunoşti şi să nu fii emoţionat. În plus, este frustrant să cunoşti nu doar dramele lor în timpul deportării, ci şi de acum, şi să realizezi că, deşi îi poţi ajuta, nu o faci. Acest proiect este un răspuns la situaţia grea a acestor oameni care au drepturi prevăzute de legi, dar care nu dispun de un sprijin coerent de ajutorare a lor.

Beneficiari indirecţi: ONG-urile care vor colabora cu noi şi care vor beneficia de expertiză noastră. După încheierea proiectului, vom continua să oferim asistenta ONG-urilor interesate de modalităţile de ajutorare a supravieţuitorilor. În plus, avem deja un partener din Republica Moldova care este interesat de acest tip de expertiză prin care poate ajuta la rândul său supravieţuitorii romi din Rep. Moldova. Alţi beneficiari vor fi autorităţile locale (în special cu profil educaţional, fie şcolile locale, fie Inspectoratele Şcolare Judeţene) pe care le vom informa asupra componentei educaţionale a proiectului nostru şi cărora le vom putea oferi expertiză (înregistrări audio/video/documente de arhivă despre deportarea romilor). Punctual, am făcut deja acest lucru, chiar în afara proiectului, aşa cum s-a întâmplat cu Şcoala din localitatea Brateiu (primăvara 2013). Acest lucru va contribui nu doar la o mai bună pregătire a profesorilor faţă de tematica Holocaustului ci şi la o mai bună percepere a romilor la nivelul comunităţii.

Alţi beneficiari indirecţi: Prin intermediul instituţiilor şcolare, alţi beneficiari sunt reprezentaţi de comunităţi în general întrucât, prin crearea acestei arhive audio-video cu mărturiile supravieţuitorilor (scopuri educative) contribuim la crearea unui impact pozitiv pe termen lung. Interviurile audio/video vor fi puse la dispoziţia şcolilor din localităţile de origine, fapt care va permite o mai bună înţelegere a Holocaustului prin raportarea la persoane din apropierea imediată, altfel uşor de ignorat. Motivul alegerii beneficiarilor indirecţi (fie instituţii locale şi ONG-uri, fie comunităţile locale). Vedem autorităţile locale, ONG-urile şi şcolile că instrumente prin care situaţia romilor va fi ameliorată (pe termen scurt, a supravieţuitorilor individuali, prin acordarea drepturilor legale, dar şi pe termen lung, prin crearea unui mediu favorabil unei mai bune empatii prin cunoaşterea dramelor celor de lângă noi).